Agrement, pescuit și excursii în Delta Dunării

Oferim servicii all inclusive și organizăm excursii în Delta Dunării

Atracţii turistice pentru care organizăm excursii în Delta Dunării:

1. SULINA povestea vechiului far, a cimitirului maritim şi a Palatului Comisiei Europene a Dunării
Pentru cei care vor să descopere o filă din istoria României şi să facă o baie în apele dulci ale Mării Negre, Sulina reprezintă oraşul perfect pentru o excursie în Delta Dunării! Despre Sulina se spune că este cea mai însorită localitate din România!

farul-din-sulina

Sulina: Vechiul Far – o atracție a Deltei Dunării

Fost oraş al marinarilor, aventurierilor şi piraților, Sulina este oraşul situat în cel mai estic punct al Europei continentale, unde puteți ajunge doar pe apă, deoarece nu este legat direct de rețeaua de drumuri din România. Aerul plin de istorie şi de mister al acestui oraş poate fi descoperit vizitând cimitirul maritimcele două faruri, catedrala ortodoxă Sf. Alexandru şi Sf. Nicolae (Catedrala Sfântul Alexandru şi Sfântul Nicolae din Sulina este o ctitorie a Regelui Carol I. A fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, armata română a câştigat reduta Griviţa. La moartea regelui construcţia era finalizată la roşu.) şi Palatul Comisiei Europene a Dunării. Asemenea Cimitirului Vesel de la Săpânța, Cimitirul maritim din Sulina, supranumit de localnici Cimitirul piraților, cuprinde un amestec de religii, neamuri, limbi scrise pe cruci, obiceiuri şi meserii şi ne invită să descoperim legendele ascunse ale piraților. Nu puteți să plecați din Sulina fără să faceți o baie în Marea Neagră, plaja din Sulina fiind considerată ultima plajă virgină din Europa. Plaja are 150 de metri lățime, cu un nisip extrem de fin, fiind filtrat de Dunăre, iar marea nu este sărată, ca în partea de sud a litoralului, ci are un gust dulceag.


2. PĂDUREA LETEA – cea mai nordică pădure subtropicală din Europa şi singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind maritim
Pentru a vizita o pădure subtropicală nu trebuie să ajungeți până în America de Sud sau Centrală, ci doar să mergeți în Delta Dunării şi de aici să faceți o excursie în Pădurea Letea – cea mai nordică pădure subtropicală din Europa şi singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind maritim.

padurea-letea

Cai sălbatici în Pădurea Letea

Grindul Letea, teren de formă alungită, rezultat din depunerile aluvionare ale Mării Negre, situat la cea mai mare altitudine din Delta Dunării +13 m, este cel mai mare din Delta Dunării cuprinzând satele Letea, C.A. Rosetti, Stistofca, Cardon iş Periprava.

Pădurea Letea este cea mai veche rezervație naturală din România (1938) şi se întinde pe o suprafață de peste 5.000 ha. Peisajul de poveste al Pădurii include: fâşii de pădure (denumite hasmace) ce alternează cu dunele de nisip, practic întreaga Pădure crește pe nisip; peste 500 de specii de copaci şi plante cățărătoare (stejari brumării, frasini, tei, plopi, vița sălbatică, hamei,  etc.) şi peste 3000 de specii de păsări şi animale (codalb, şoimulețul de seară, pupăza, dumbrăveanca, prigoria, şopârla de nisip, vipera de stepă etc.), din care 2000 de insecte; singurul loc din Europa unde sunt liane, dezvoltate aici datorită semințelor aduse din Africa de păsările călătoare; cai sălbatici care trăiesc aici în libertate.

La câțiva kilometri de pădure, puteți face o baie în Lacul Sărat, în fapt o mică baltă cu apă foarte sărată, dar cu o adâncime de 3 m.

Chiar dacă nu sunteți pasionați de sălbăticia naturii, Pădurea Letea reprezintă unul din locurile pe care trebuie să le vizitați cel puțin odată în viață!


3. CRIŞAN – satul pescăresc a fost înființat după 1856 sub denumirea de Carmen Sylva la solicitarea Reginei Elisabeta și a constituit un loc de inspirație şi relaxare pentru Casa Regală din România.

obelisc-crisan-delta-dunarii

Obeliscul din Crișan – “Cette colonne a ete elevee en l’honneur de Sa Majeste Charles I-er, roi de la Roumanie, qui le 5/17 mai 1894 a daigne inaugurer la coupure du 8e au 18 miliaire”

Deşi are o întindere de doar 7 km, satul Crişan este situat pe ambele maluri ale Brațului Sulina, ceea ce a transformat satul într-un veritabil nod de plecare spre alte localități din Delta Dunării: spre nord către Chilia Veche, balta Matita, Mila 23, spre sud către satul Caraorman şi brațul Sfântul Gheorghe, spre vest către Tulcea, iar spre est către Sulina.

Obeliscul din Crisan ridicat cu ocazia inaugurării lucrărilor de la marele M “Cette colonne a ete elevee en l’honneur de Sa Majeste Charles I-er, roi de la Roumanie, qui le 5/17 mai 1894 a daigne inaugurer la coupure du 8e au 18 miliaire” (Acest monument a fost ridicat în onoarea Majestății Sale Carol I, Regele Romaniei, care la 5/17 mai 1894 a binevoit să inaugureze a opta tăietură la mila 18).


4. MILA 23 – Dacă vreți să deveniți campion olimpic şi mondial, trebuie să vizitați Mila 23 – locul nașterii lui Ivan Patzaichin (n. 1949) – celebrul canoist român, campion olimpic și mondial.

pescuit-seara

Mila 23 – pescari în liniștea majestuoasă a Deltei Dunării.

Ivan Patzaichin s-a născut în ziua în care în satul său se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23, iar părinții săi au decis să poarte numele Ivan, sfântul zilei respective. Până la plecarea sa la București, viața lui s-a petrecut între Mila 23 și Sulina (unde îşi petrecea vacanțele la bunici) şi, uneori, Tulcea. Începând de la vârsta de 16 ani a fost încadrat ca ajutor de pescar, ajutându-l pe tatăl său. În interviurile acordate în presă, Ivan Patzaichin a declarat că dacă ar fi rămas în Deltă, n-ar fi avut de­cât o alegere: să fie cel mai bun pescar.
“Erau, însă, momente când dorul de casă mă copleșea, când îmi doream să mă plimb cu lotca, în liniște, printre nuferi şi stuf, printre păsări şi peşti… La fel mi se întâmplă și acum, de aceea, de câte ori am ocazia, dau o fugă la Mila 23.” (Ivan Patzaichin, interviu acordat în revista Formula AS nr. 1057/2013)
Denumirea satului vine de la mila marină, ce marca distanța pe vechiul parcurs al Brațului Sulina. Mila 23 constituie locația ideală pentru o excursie de o zi într-un sat tradițional pescăresc din Delta Dunării!


5. CARAORMAN – PĂDUREA NEAGRĂ (în limba turcă) – satul este situat între brațul Sulina şi Sfântul Gheorghe pe grindul Caraorman. Peisajul, asemenea Pădurii Letea, cuprinde: dune de nisip, ce adesea depăşesc 7 m înălțime, atingând până la 9 m înălțime şi Pădurea Caraorman cu liane şi stejari (declarată în anul 1940, monument al naturii). Totodată, la capătul canalului Crișan-Caraorman, există o plajă cu nisip foarte fin şi se poate înota. Tot în Caraorman se poate observa şi una din aberațiile comunismului în România: ruinele a ceea ce se dorea a fi cel mai mare combinat de sticlă din Europa, un complex de şase blocuri degradate, construcții de beton – silozuri, hale, neterminate.

stejar-ingenuncheat-letea

Stejarul îngenuncheat din Pădurea Caraorman – cel mai bătrân şi mai mare stejar al Deltei, înalt de peste 30 metri şi gros de 4 m.

În Pădurea Neagră, se găsește cel mai bătrân şi mai mare stejar al Deltei, înalt de peste 30 de metri şi gros de 4 m, cu formă ciudată, ce poartă numele de Stejarul Îngenuncheat. Legenda sa spune că în Crișan, sătenii se pregăteau de nuntă mare: frumoasa fiică a unui rumân pripășit în Deltă se mărita cu un războinic cazac, căruia i se dusese vestea pentru vitejia sa. Totuși, înainte de a-şi da inima viteazului cazac, fiica rumânului îi spuse nu unui turc ce dorise să o ia de soție şi care aștepta momentul potrivit pentru a se răzbuna. Când bărbații din Crișan au plecat din sat să facă pregătiri pentru cununie, turcul și câțiva semeni de ai săi au intrat în sat şi au furat-o pe viitoarea mireasă, ascunzându-se în Pădurea Caraorman, nu departe de Fântâna Vânătorilor, cum o numesc astăzi localnicii. Cazacul cel Viteaz şi mai mulți tovarăși de-ai săi au plecat în căutarea fetei, găsindu-i în Pădurea Caraorman. Atunci, se porni o luptă pe viață și pe moarte cum nu se mai văzuse vreodată în Pădurea Neagră. Turcii au fost ucişi, mulți dintre ei omorâți în timp ce, îngenuncheați, cereau îndurare cazacilor şi lui Allah. Cazacul îşi salvă nevătămată mireasa și plecară împreună să facă o nuntă ca în poveşti. Pe locul în care turcii și-au pierdut viețile, la scurt timp după acea bătălie răsări lăstarul unui stejar. Înmuiat poate in sângele tâlharilor, luă cu timpul forma aceea ciudată, ce i-a dat numele ce îl poartă şi astăzi, Stejarul îngenuncheat… (© www.info-delta.ro)


6. GURA PORTIŢEI – la limita dintre Delta Dunării și Marea Neagră, trecând peste Lacul Razim, descoperim minunata Gura Portiței, unde veți putea sta la plajă într-o atmosferă liniștită și veți putea înota în apele albastre ale Mării Negre.

insula-gura-portitei

Imagine GURA PORTIŢEI – la limita dintre Delta Dunării și Marea Neagră © www.gura-portitei.ro

La Gura Portiței până și Marea Neagră are culoarea albastră ca și casele din complexul turistic de acolo care sunt vopsite în albastru și alb. Pe lângă atmosfera boemă de la Gura Portiței, puțini știu faptul că unul dintre cele mai ”prețioase” proiecte ale lui Ceaușescu a vizat închiderea cordonului litoral în mai multe puncte la sud de stațiunea Portița, pentru reducerea suprafeței acoperite de ape din Complexul Razim-Sinoie și pentru ca acestea să nu mai comunice prin nici un punct cu Marea Neagră, în acest fel putându-se realiza mai ușor îndiguirile necesare realizării ”aberației” supreme transformarea Deltei Dunării într-o zonă de agricultură intensivă.

În călătoria noastră către Gura Portiței, vom vizita Capul Doloşman – faleză calcaroasă ce se întinde pe o distanta de 3 km, cu înălțimea maximă de 29 m, fiind singura faleza stâncoasă din zona litorală a României.

capul-dolosman

Capul Doloșman – singura faleză stâncoasă din zona litorală a României

Capul Doloşman cuprinde ruinele cetății greceşti Argamum – Orgame şi abruptul stâncos al falezei. În antichitate, Herodot, menționează Capul Doloşman sub denumirea de Orgamon, fiind în acel timp un cap al Sciției minore pe țărmul apusean al Pontului Euxin.

Denumirea Doloşman este otomană, provenind din cuvântul dolaş (obstacol) sau dolaşma (loc de trecere).


7. PERIŞORU – dacă există dragoste la prima vedere, atunci plaja Perişoru de la Marea Neagră descrie cel mai bine acest sentiment!

plaja-perisoru

Plaja Perişoru – dragoste la prima vedere

Dacă vreți kilometri întregi de plajă pustie, apa Mării Negre limpede precum cristalul, scoici întregi şi mari…atunci Perişoru constituie locația ideală pentru o excursie de o zi la Marea Neagră! Totuşi, să nu uitați să vă luați apă, sucuri, mâncare etc., căci la Perişoru nu veți găsi nici un chioşc sau magazin şi, dacă aveți un pic noroc, nici turişti prea mulți! Prin urmare, pregătiți-vă să vă simțiți pentru o zi proprietarii unei plaje!


8. LACUL RAZIM sau RAZELM (în antichitate Halmyris, în evul mediu Iancina) – la 10 minute de Complexul nostru turistic, găsiți o nouă mare: Lacul Razim, unde, vă sfătuim să mergeți şi să asistați la unul dintre cele mai romantice apusuri din viața voastră! Lacul Razim are o suprafață de 415 kmp şi o adâncime de maxim 2,8 m, fiind cel mai mare lac din România.

În comparaţie cu cel mai mare lac din lume, Marea Caspică care are 371.000 km2 iar adâncimea maximă a fost determinată ca fiind 1.025 m, Lacul Razim pare un purice! Totuşi, este cel mai mare lac din România, în urma sa locurile fiind ocupate de: Sinoe – o lagună ,,lipită” de fratele mai mare, Razim, cu o suprafață de 171 km2; Goloviţa – o altă lagună componentă a celui mai mare complex lacustru din ţară, Complexul lagunar Razim -Sinoe, lac ce are o suprafaţă de 119 kmp; Zmeica – ultima lagună din Complexul lagunar Razim -Sinoe, de 54 km2; Barajul Bicaz – cu o suprafaţă de 33 km2; Babadag – situat la marginea estică a podişului cu acelaşi nume, din zona central-nordică a Dobrogei, cu o suprafaţă de 25 km2; Taşaul – un liman maritim uriaş, situat la nord de Năvodari, cu o suprafață de 23 km2; Oltina – cel mai mare liman fluviatil (lac format prin bararea cu aluviuni aduse de Dunăre a gurii de vărsare a unui râu mic) din ţară, situat tot în Dobrogea, dar pe latura dunăreană a Constanţei, în apropiere de Ostrov şi de punctul de trecere cu bacul, spre Călăraşi, cu o suprafață de 22 km2; Brateş – un lac de luncă uriaş, situat lângă Dunăre, în nordul oraşului Galaţi, amenajat pentru piscicultură, cu o suprafaţă de 22 km2; Mostiştea – un liman fluviatil construit tot de Dunăre, situat în sudul judeţului Călăraşi, cu o suprafaţă de 20 km2 şi Siutghiol din Mamaia – este tot pe locul zece, pentru că are aceeaşi suprafaţă ca şi Mostiștea, de 20 km2.

Laguna Razim este legată cu braţul Sfântul Gheorghe prin canalele Dranov şi Dunavăţ, unde este localizat şi complexul nostru. Apa lacului este extrem de limpede şi liniştită, însă totul se poate schimba în câteva minute, dacă începe vreo furtună. Efectiv lacul se transformă într-o oală cu valuri mari, mai ales în condiţiile unui vânt puternic, aceasta din cauza suprafeţei foarte mari a lacului şi a adâncimii scăzute.


9. Din capătul canalului Dunavăţ, din locul numit Gura Dunavăţului, în nordul Lacului Razim, puteţi observa INSULA POPINA (98 ha).

seara-delta-dunarii

Insula Popina la apusul soarelui (vedere dinspre Complexul Delta Paradis)

În perioada 1948-1994, Insula Popina a fost rezervaţie naturală, după 1994 devenind zonă strict protejată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosaşul endemic (Popina Plump Bush-cricket) Isophya dobrogensis.


10. LACUL PUIU ȘI LACUL ROŞU – sunt considerate inima Deltei Dunării şi unele dintre cele mai bune locuri de pescuit din Deltă, datorită faptului că sunt lacuri mari şi adânci, canalul dintre ele, fiind aşezat paralel cu direcţia de curgere a Dunării are un curent puternic, care oxigenează apa şi atrage foarte mulţi peşti.


11. SFÂNTUL GHEORGHE – plaja de la Marea Neagră este cea mai lată plajă din Europa (2 km), putând ajunge la plajă pe jos, în aproximativ 20 – 30 minute sau cu “trocariciul”, contra cost, un tractor cu remorcă special amenajată pentru transportul de persoane. Farul din Sfântu Gheorghe are o înălțime de 50 m şi are rolul de avertizare a navelor asupra aproprierii de gurile Dunării unde s-au format bancuri de nisip periculoase pentru navigaţie. Semnalizarea se face cu două semnale albe la fiecare 7,2 secunde. La vărsarea în Marea Neagră prin braţul Sfântul Gheorghe, Dunărea întâlneşte Capul Buival (malul stâng), una din zonele cu cele mai dinamice procese naturale din Delta Dunării, supus erodării şi deplasării în Marea Neagră.

plaja-marea-neagra

Imagine plajă Marea Neagră la brațul Sf. Gheorghe

Drumul bornelor este vechiul drum de legătură dintre Sulina şi Sfântul Gheorghe, bazat pe sistemul milelor, care pornea de la Sulina (Mila 1) până în nordul satului Sfântul Gheorghe (Mila 15). Din cauza procesului de eroziune a țărmului, cele mai multe borne s-au pierdut în mare, supravieţuind doar Milele 12, 13 și 14. Traseul poate fi exploatat cu căruţa din satul Sfântul Gheorghe.


12. Pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, se găseşte cea mai nouă insulă din România formată în Marea Neagră: INSULA SACALIN. Iniţial Insula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinul Mare şi Sacalinul Mic. Însă cu timpul cele două s-au unit şi au format o masă unitară de pământ cu suprafață de 21.410 hectare.

insula-sacalin

Insula Sacalin

Guvernul României a declarat zona rezervaţie a biosferei şi a interzis popularea insulei, încă din anul 1938. În prezent este interzis şi accesul turiştilor. Urmare aluviunilor aduse de Dunăre, se preconizează că în câțiva ani, insula se va uni cu continentul în partea de vest, închizând laguna Melea şi transformând-o într-un fel de lac litoral cu apă foarte mică. În partea de sud a insulei se găseşte epava remorcherului Tuzla, eşuat prin anii ‘70. Se spune că, pe o vreme rea, echipajul remorcherului care naviga spre Sfântul Gheorghe a văzut farul din localitate, dar în loc să se apropie de el dinspre larg şi să intre pe braţ, a venit dinspre sud şi s-a împotmolit în nisipul din jurul insulei.

epava-tuzla

Epava remorcherului Tuzla

După câteva zile, când salvatorii au ajuns la fața locului, neputându-se apropia de Tuzla din cauza apei mici, au efectuat remorcarea de la distanță dar, necunoscând nici ei configurația fundului apei au tras remorcherul şi mai adânc în nisip, acesta rămânând definitiv blocat acolo.


13. CETATEA ENISALA – singura cetate medievală din Dobrogea CETATEA ENISALA – Fortificaţia militară de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele din Deltă – Chilia și Likostomion. Între 1397-1416 cetatea de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Româneşti în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.

cetatea-enisala

Cetatea Enisala – în lumina curcubeului

După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419-1420, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Ulterior, urmare înaintării stăpânirii turceşti dincolo de gurile Dunării până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată pentru că nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turcești. Numele cetății vine de la cuvântul turcesc Yeni Sale care înseamnă „Sat nou”. Dealul pe care se află Cetatea Enisala oferă o privelişte superbă asupra Lacului Razim şi a Insulei Popina.


14. Sărăturile Murighiol
15. Rezervaţia naturală Lac Uzlina
16. Pădurea chiparos Uzlina
17. Golful Holbina
18. Lacul Erenciuc
19. Chilia Veche
20. Localitatea Periteaşca de Mare
21. Complex Roşu-Roşuleţ

Vizite la mănăstirile din Dobrogea

  1. Mănăstirea Halmirys – loc. Murighiol, jud.Tulcea
  2. Mănăstirea Celic – Dere – loc. Frecăţei, jud.Tulcea
  3. Schitul Letea – Sat Letea, jud. Tulcea
  4. Mănăstirea Cocoş – la 6 km de loc. Niculiţel‚ jud.Tulcea
  5. Mănăstirea Dervent – loc. Ostrov, com. Galita, jud. Constanta
  6. Peştera Sf.Apostol Andrei – loc. Ioan Corvin, jud. Constanţa
  7. Mănăstirea Saon – la 11 km de loc. Niculiţel‚ jud.Tulcea

Trasee turistice în Delta Dunării

Tarife pentru excursii personalizate, pescuit sportiv și cu barcagiu pentru pescari

Benzina se achită conform consumului aferent.
Pescuitul la ştiucă se realizează în regim CATCH & RELEASE !                       

Comentariile sunt închise.