Oferim servicii all inclusive și organizăm excursii în Delta Dunării
Atracții turistice pentru care organizăm excursii în Delta Dunării:
SULINA
povestea vechiului far, a cimitirului maritim și a Palatului Comisiei Europene a Dunării
Pentru cei care vor să descopere o filă din istoria României și să facă o baie în apele dulci ale Mării Negre, Sulina reprezintă orașul perfect pentru o excursie în Delta Dunării! Despre Sulina se spune că este cea mai însorită localitate din România! Fost oraș al marinarilor, aventurierilor și piraților, Sulina este orașul situat în cel mai estic punct al Europei continentale, unde puteți ajunge doar pe apă, deoarece nu este legat direct de rețeaua de drumuri din România. Aerul plin de istorie și de mister al acestui oraș poate fi descoperit vizitând cimitirul maritim, cele două faruri, catedrala ortodoxă Sf. Alexandru și Sf. Nicolae (Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina este o ctitorie a Regelui Carol I. A fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, armata română a câștigat reduta Grivița. La moartea regelui construcția era finalizată la roșu.) și Palatul Comisiei Europene a Dunării. Asemenea Cimitirului Vesel de la Săpânța, Cimitirul maritim din Sulina, supranumit de localnici Cimitirul piraților, cuprinde un amestec de religii, neamuri, limbi scrise pe cruci, obiceiuri și meserii și ne invită să descoperim legendele ascunse ale piraților. Nu puteți să plecați din Sulina fără să faceți o baie în Marea Neagră, plaja din Sulina fiind considerată ultima plajă virgină din Europa. Plaja are 150 de metri lățime, cu un nisip extrem de fin, fiind filtrat de Dunăre, iar marea nu este sărată, ca în partea de sud a litoralului, ci are un gust dulceag.
PĂDUREA LETEA
cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind maritim
Pentru a vizita o pădure subtropicală nu trebuie să ajungeți până în America de Sud sau Centrală, ci doar să mergeți în Delta Dunării și de aici să faceți o excursie în Pădurea Letea – cea mai nordică pădure subtropicală din Europa şi singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind maritim. Grindul Letea, teren de formă alungită, rezultat din depunerile aluvionare ale Mării Negre, situat la cea mai mare altitudine din Delta Dunării +13 m, este cel mai mare din Delta Dunării cuprinzând satele Letea, C.A. Rosetti, Stistofca, Cardon și Periprava.
Pădurea Letea este cea mai veche rezervație naturală din România (1938) și se întinde pe o suprafață de peste 5.000 ha. Peisajul de poveste al Pădurii include: fâșii de pădure (denumite hasmace) ce alternează cu dunele de nisip, practic întreaga Pădure crește pe nisip; peste 500 de specii de copaci și plante cățărătoare (stejari brumării, frasini, tei, plopi, vița sălbatică, hamei, etc.) și peste 3000 de specii de păsări și animale (codalb, șoimulețul de seară, pupăza, dumbrăveanca, prigoria, șopârla de nisip, vipera de stepă etc.), din care 2000 de insecte; singurul loc din Europa unde sunt liane, dezvoltate aici datorită semințelor aduse din Africa de păsările călătoare; cai sălbatici care trăiesc aici în libertate.
La câțiva kilometri de pădure, puteți face o baie în Lacul Sărat, în fapt o mică baltă cu apă foarte sărată, dar cu o adâncime de 3 m. Chiar dacă nu sunteți pasionați de sălbăticia naturii, Pădurea Letea reprezintă unul din locurile pe care trebuie să le vizitați cel puțin odată în viață!
CRIŞAN
Satul pescăresc a fost înființat după 1856 sub denumirea de Carmen Sylva la solicitarea Reginei Elisabeta și a constituit un loc de inspirație și relaxare pentru Casa Regală din România. Deși are o întindere de doar 7 km, satul Crișan este situat pe ambele maluri ale Brațului Sulina, ceea ce a transformat satul într-un veritabil nod de plecare spre alte localități din Delta Dunării: spre nord către Chilia Veche, balta Matița, Mila 23, spre sud către satul Caraorman și brațul Sfântul Gheorghe, spre vest către Tulcea, iar spre est către Sulina. Obeliscul din Crișan ridicat cu ocazia inaugurării lucrărilor de la marele M “Cette colonne a ete elevee en l’honneur de Sa Majeste Charles I-er, roi de la Roumanie, qui le 5/17 mai 1894 a daigne inaugurer la coupure du 8e au 18 miliaire” (Acest monument a fost ridicat în onoarea Majestății Sale Carol I, Regele României, care la 5/17 mai 1894 a binevoit să inaugureze a opta tăietură la mila 18).
MILA 23
Dacă vreți să deveniți campion olimpic şi mondial, trebuie să vizitați Mila 23 – locul nașterii lui Ivan Patzaichin (26 noiembrie 1949) – celebrul canoist român, campion olimpic și mondial. Ivan Patzaichin s-a născut în ziua în care în satul său se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23, iar părinții săi au decis să poarte numele Ivan, sfântul zilei respective. Până la plecarea sa la București, viața lui s-a petrecut între Mila 23 și Sulina (unde își petrecea vacanțele la bunici) și, uneori, Tulcea. Începând de la vârsta de 16 ani a fost încadrat ca ajutor de pescar, ajutându-l pe tatăl său. În interviurile acordate în presă, Ivan Patzaichin a declarat că dacă ar fi rămas în Deltă, n-ar fi avut decât o alegere: să fie cel mai bun pescar.
“Erau, însă, momente când dorul de casă mă copleșea, când îmi doream să mă plimb cu lotca, în liniște, printre nuferi și stuf, printre păsări și pești… La fel mi se întâmplă și acum, de aceea, de câte ori am ocazia, dau o fugă la Mila 23.” (Ivan Patzaichin, interviu acordat în revista Formula AS nr. 1057/2013)
Denumirea satului vine de la mila marină, ce marca distanța pe vechiul parcurs al Brațului Sulina. Mila 23 constituie locația ideală pentru o excursie de o zi într-un sat tradițional pescăresc din Delta Dunării!
CARAORMAN
PĂDUREA NEAGRĂ (în limba turcă)
Satul este situat între brațul Sulina și Sfântul Gheorghe pe grindul Caraorman. Peisajul, asemenea Pădurii Letea, cuprinde: dune de nisip, ce adesea depășesc 7 m înălțime, atingând până la 9 m înălțime și Pădurea Caraorman cu liane și stejari (declarată în anul 1940, monument al naturii). Totodată, la capătul canalului Crișan-Caraorman, există o plajă cu nisip foarte fin și se poate înota. Tot în Caraorman se poate observa și una din aberațiile comunismului în România: ruinele a ceea ce se dorea a fi cel mai mare combinat de sticlă din Europa, un complex de șase blocuri degradate, construcții de beton – silozuri, hale, neterminate.În Pădurea Neagră, se găsește cel mai bătrân și mai mare stejar al Deltei, înalt de peste 30 de metri și gros de 4 m, cu formă ciudată, ce poartă numele de Stejarul Îngenuncheat. Legenda sa spune că în Crișan, sătenii se pregăteau de nuntă mare: frumoasa fiică a unui rumân pripășit în Deltă se mărita cu un războinic cazac, căruia i se dusese vestea pentru vitejia sa. Totuși, înainte de a-și da inima viteazului cazac, fiica rumânului îi spuse nu unui turc ce dorise să o ia de soție și care aștepta momentul potrivit pentru a se răzbuna. Când bărbații din Crișan au plecat din sat să facă pregătiri pentru cununie, turcul și câțiva semeni de ai săi au intrat în sat și au furat-o pe viitoarea mireasă, ascunzându-se în Pădurea Caraorman, nu departe de Fântâna Vânătorilor, cum o numesc astăzi localnicii. Cazacul cel Viteaz și mai mulți tovarăși de-ai săi au plecat în căutarea fetei, găsindu-i în Pădurea Caraorman. Atunci, se porni o luptă pe viață și pe moarte cum nu se mai văzuse vreodată în Pădurea Neagră. Turcii au fost uciși, mulți dintre ei omorâți în timp ce, îngenuncheați, cereau îndurare cazacilor și lui Allah. Cazacul își salvă nevătămată mireasa și plecară împreună să facă o nuntă ca în povești. Pe locul în care turcii și-au pierdut viețile, la scurt timp după acea bătălie răsări lăstarul unui stejar. Înmuiat poate in sângele tâlharilor, luă cu timpul forma aceea ciudată, ce i-a dat numele ce îl poartă și astăzi, Stejarul îngenuncheat… (© www.info-delta.ro)
GURA PORTIŢEI
La limita dintre Delta Dunării și Marea Neagră, trecând peste Lacul Razim, descoperim minunata Gura Portiței, unde veți putea sta la plajă într-o atmosferă liniștită și veți putea înota în apele albastre ale Mării Negre.La Gura Portiței până și Marea Neagră are culoarea albastră ca și casele din complexul turistic de acolo care sunt vopsite în albastru și alb. Pe lângă atmosfera boemă de la Gura Portiței, puțini știu faptul că unul dintre cele mai ”prețioase” proiecte ale lui Ceaușescu a vizat închiderea cordonului litoral în mai multe puncte la sud de stațiunea Portița, pentru reducerea suprafeței acoperite de ape din Complexul Razim-Sinoie și pentru ca acestea să nu mai comunice prin nici un punct cu Marea Neagră, în acest fel putându-se realiza mai ușor îndiguirile necesare realizării ”aberației” supreme transformarea Deltei Dunării într-o zonă de agricultură intensivă.
Capul Doloșman
În călătoria noastră către Gura Portiței, vom vizita Capul Doloșman – faleză calcaroasă ce se întinde pe o distanta de 3 km, cu înălțimea maximă de 29 m, fiind singura faleza stâncoasă din zona litorală a României. Capul Doloșman cuprinde ruinele cetății grecești Argamum – Orgame și abruptul stâncos al falezei. În antichitate, Herodot, menționează Capul Doloșman sub denumirea de Orgamon, fiind în acel timp un cap al Sciției minore pe țărmul apusean al Pontului Euxin.
Denumirea Doloșman este otomană, provenind din cuvântul dolaș (obstacol) sau dolașma (loc de trecere).
PERIŞORU
Dacă există dragoste la prima vedere, atunci plaja Perișoru de la Marea Neagră descrie cel mai bine acest sentiment!
Dacă vreți kilometri întregi de plajă pustie, apa Mării Negre limpede precum cristalul, scoici întregi și mari…atunci Perișoru constituie locația ideală pentru o excursie de o zi la Marea Neagră! Totuși, să nu uitați să vă luați apă, sucuri, mâncare etc., căci la Perișoru nu veți găsi nici un chioșc sau magazin și, dacă aveți un pic de noroc, nici turiști prea mulți! Prin urmare, pregătiți-vă să vă simțiți pentru o zi proprietarii unei plaje!
LACUL RAZIM sau RAZELM
(în antichitate Halmyris, în evul mediu Iancina)
La 10 minute de Complexul nostru turistic, găsiți o nouă mare: Lacul Razim, unde, vă sfătuim să mergeți și să asistați la unul dintre cele mai romantice apusuri din viața voastră! Lacul Razim are o suprafață de 415 kmp și o adâncime de maxim 2,8 m, fiind cel mai mare lac din România. În comparație cu cel mai mare lac din lume, Marea Caspică care are 371.000 km2 iar adâncimea maximă a fost determinată ca fiind 1.025 m, Lacul Razim pare un purice! Totuși, este cel mai mare lac din România, în urma sa locurile fiind ocupate de: Sinoe – o lagună ,,lipită” de fratele mai mare, Razim, cu o suprafață de 171 km2; Golovița – o altă lagună componentă a celui mai mare complex lacustru din țară, Complexul lagunar Razim -Sinoe, lac ce are o suprafață de 119 kmp; Zmeica – ultima lagună din Complexul lagunar Razim -Sinoe, de 54 km2; Barajul Bicaz – cu o suprafață de 33 km2; Babadag – situat la marginea estică a podișului cu același nume, din zona central-nordică a Dobrogei, cu o suprafață de 25 km2; Tașaul – un liman maritim uriaș, situat la nord de Năvodari, cu o suprafață de 23 km2; Oltina – cel mai mare liman fluviatil (lac format prin bararea cu aluviuni aduse de Dunăre a gurii de vărsare a unui râu mic) din țară, situat tot în Dobrogea, dar pe latura dunăreană a Constanței, în apropiere de Ostrov și de punctul de trecere cu bacul, spre Călărași, cu o suprafață de 22 km2; Brateș – un lac de luncă uriaș, situat lângă Dunăre, în nordul orașului Galați, amenajat pentru piscicultură, cu o suprafață de 22 km2; Mostiștea – un liman fluviatil construit tot de Dunăre, situat în sudul județului Călărași, cu o suprafață de 20 km2 și Siutghiol din Mamaia – este tot pe locul zece, pentru că are aceeași suprafață ca și Mostiștea, de 20 km2.
Laguna Razim este legată cu brațul Sfântul Gheorghe prin canalele Dranov și Dunavăț, unde este localizată și Pensiunea Delta Paradis. Apa lacului este extrem de limpede și liniștită, însă totul se poate schimba în câteva minute, dacă începe vreo furtună. Efectiv lacul se transformă într-o oală cu valuri mari, mai ales în condițiile unui vânt puternic, aceasta din cauza suprafeței foarte mari a lacului și a adâncimii scăzute.
INSULA POPINA
Din capătul canalului Dunavăț, din locul numit Gura Dunavățului, în nordul Lacului Razim, puteți observa INSULA POPINA (98 ha). Insula Popina este situată în nordul limanului Razim sau Razelm, la 6 km NV de gura de vărsare a canalului Dunăvăț, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf (Fundea) și a localității Iazurile. Insula este localizată pe teritoriul jud. Tulcea, la 500 m de satul Iazurile, depinzând de comuna Valea Nucarilor. Insula Popina domină partea de nord a limanului Razim cu o înălțime de 47 m și o suprafață de 98 ha. Este localizată la 45°17’60” latitudine nordică și 29°38’60” longitudine estică și oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România.
În perioada 1948-1994, Insula Popina a fost rezervație naturală, după 1994 devenind zonă strict protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul endemic (Popina Plump Bush-cricket) Isophya dobrogensis.
LACUL PUIU ȘI LACUL ROŞU
Sunt considerate inima Deltei Dunării și unele dintre cele mai bune locuri de pescuit din Deltă, datorită faptului că sunt lacuri mari și adânci, canalul dintre ele, fiind așezat paralel cu direcția de curgere a Dunării are un curent puternic, care oxigenează apa și atrage foarte mulți pești.
- Lacul Puiu este situat în județul Tulcea, în sud-estul Deltei Dunării, între brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, la est de grindul Caraorman. Lacul Puiu este unul dintre lacurile relativ mari din Delta Dunării, având o suprafață de 8,8 km2. Are legătură prin canale cu lacurile Lumina, Roșu, Erenciuc, Puiuleț fiind astfel un loc ideal de pescuit, mai ales la gurile acestor canale. Printre peștii întâlniți aici enumerăm: crap, șalău, somn, știucă, plătică. Pe suprafața lacului pot fi văzuți adesea pelicani dar și alte specii de păsări acvatice.
- Lacul Roșu este situat în județul Tulcea, în partea de est a Deltei Dunării, la nord de grindul Sărăturile, între brațele Sfântu Gheorghe și Sulina. Lacul Roșu este la doar 5 km de Marea Neagră iar fundul lacului este la 2m sub nivelul mării. Are o suprafață de circa 14,5 km2 și o lungime de 7,5 km. Lățimea maximă este de 4,5 km iar volumul său este de 21,7 milioane m2 de apă. Comunică cu lacul Puiu (prin canalul Potcoava), cu brațul Sulina (prin canalul Tătaru), cu brațul Sfântu Gheorghe (prin canalele Ivancea și Tătaru) și cu Marea Neagră prin mai multe canale de mici dimensiuni. Lacul este deosebit de popular în rândul pescarilor sportivi, aici existând o mulțime de locuri de pescuit bune. Localnici de asemenea preferă lacul Roșu pentru gama variată de pești dar mai ales pentru capturile bune care se pot face aici.
Lacul Roșu este vizitat frecvent și de turiștii care sunt curioși să vadă pelicanii care își fac veacul pe lac și care de multe ori îi lasă pe pescari fără pește (pelicani au învățat cum să “fure” peștele din capcanele puse de aceștia). De asemenea în zona lacului Roșu pot fi observate și egrete, lebede, lopătarii și alte specii de păsări ocrotite.
SFÂNTUL GHEORGHE
Plaja de la Marea Neagră este cea mai lată plajă din Europa (2 km), putând ajunge la plajă pe jos, în aproximativ 20 – 30 minute sau cu “trocariciul”, contra cost, un tractor cu remorcă special amenajată pentru transportul de persoane. Farul din Sfântu Gheorghe are o înălțime de 50 m și are rolul de avertizare a navelor asupra aproprierii de gurile Dunării unde s-au format bancuri de nisip periculoase pentru navigație. Semnalizarea se face cu două semnale albe la fiecare 7,2 secunde. La vărsarea în Marea Neagră prin brațul Sfântul Gheorghe, Dunărea întâlnește Capul Buival (malul stâng), una din zonele cu cele mai dinamice procese naturale din Delta Dunării, supus erodării și deplasării în Marea Neagră.
Drumul bornelor este vechiul drum de legătură dintre Sulina și Sfântul Gheorghe, bazat pe sistemul milelor, care pornea de la Sulina (Mila 1) până în nordul satului Sfântul Gheorghe (Mila 15). Din cauza procesului de eroziune a țărmului, cele mai multe borne s-au pierdut în mare, supraviețuind doar Milele 12, 13 și 14. Traseul poate fi exploatat cu căruța din satul Sfântul Gheorghe.
INSULA SACALIN
Pe malul drept al brațului Sfântu Gheorghe, se găsește cea mai nouă insulă din România formată în Marea Neagră: INSULA SACALIN. Inițial Insula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinul Mare și Sacalinul Mic. Însă cu timpul cele două s-au unit și au format o masă unitară de pământ cu suprafață de 21.410 hectare.
Guvernul României a declarat zona rezervație a biosferei și a interzis popularea insulei, încă din anul 1938. În prezent este interzis și accesul turiștilor. Urmare aluviunilor aduse de Dunăre, se preconizează că în câțiva ani, insula se va uni cu continentul în partea de vest, închizând laguna Melea și transformând-o într-un fel de lac litoral cu apă foarte mică. În partea de sud a insulei se găsește epava remorcherului Tuzla, eșuat prin anii ‘70. Se spune că, pe o vreme rea, echipajul remorcherului care naviga spre Sfântul Gheorghe a văzut farul din localitate, dar în loc să se apropie de el dinspre larg și să intre pe braț, a venit dinspre sud și s-a împotmolit în nisipul din jurul insulei.
După câteva zile, când salvatorii au ajuns la fața locului, neputându-se apropia de Tuzla din cauza apei mici, au efectuat remorcarea de la distanță dar, necunoscând nici ei configurația fundului apei au tras remorcherul şi mai adânc în nisip, acesta rămânând definitiv blocat acolo.
CETATEA ENISALA
singura cetate medievală din Dobrogea !
Fortificația militară de la Enisala a făcut parte din lanțul de colonii genoveze care îngloba orașele din Deltă – Chilia și Likostomion. Între 1397-1416 cetatea de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.
După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419-1420, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Ulterior, urmare înaintării stăpânirii turcești dincolo de gurile Dunării până la Cetatea Albă și Chilia (1484) și a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată pentru că nu mai corespundea intereselor strategice și economice turcești. Numele cetății vine de la cuvântul turcesc Yeni Sale care înseamnă „Sat nou”. Dealul pe care se află Cetatea Enisala oferă o priveliște superbă asupra Lacului Razim și a Insulei Popina.
Sărăturile Murighiol
Acestea alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip avifaunistic și floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol.
Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea (în partea vestică a Deltei Dunării, aproape de Brațul Sfântu Gheorghe), pe teritoriul sud-vestic al satului Murighiol, lângă drumul județean (DJ222C) care leagă localitatea Murighiol de satul Plopul.
Rezervația naturală cu o suprafață de 87 ha. a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
.jpg)
Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, pajiști sărăturate, păpuriș, stufăriș) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: chiră de baltă (Sterna hirundo), prundaș de sărătură (Charadrius alexandrinus), piciorong (Himantopus himantopus), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus, barză albă (Ciconia ciconia), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), stârc purpuriu (Ardea purpurea) și rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris) sau erete de stuf (Circus aeruginosus). În arealul rezervației naturale este semnalată prezența unor specii de plante (rare sau protejate prin lege) de sărătură, dintre care: Paronychia cephalotes și Koeleria lobata.
Chilia Veche
(Стара Кілія–Stara Kiliya (ucr.), Eskil-Kale (turc.))
Este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea. Se află în partea de nord a județului, în Delta Dunării, pe malul drept al Brațului Chilia, pe “insula continentală”, numită și Câmpul Chiliei. Este cea mai populată așezare rurală din deltă, cu peste 1000 de locuitori; situată în fața celebrei Cetăți Chilia (construită în 1479) care a aparținut lui Ștefan cel Mare. În antichitatea greacă, se ridica aici cetatea Achilleia: urmele sale se pot vedea și azi. Principalul monument de arhitectură al comunei Chilia Veche, este biserica cu hramul “Sfinții Voievozi”, care datează din secolul XIX-lea și constituie un reper al comunei Chilia Veche, cu turnuri înalte de 45 m.
Legătura cu comuna se realizează pe uscat de-a lungul brațului Chilia pe drumul ce pornește din Tudor Vladimirescu în fața Tulcei, apoi pe apă cu bacul care traversează brațul Tătaru.
Vizite la mănăstirile din Delta Dunării
Mănăstirea Halmyris
Închinată Sfinților Mucenici Epictet și Astion, se află în localitatea Murigiol, din județul Tulcea. Cei doi sfinți mucenici, ale căror Sfinte Moaște se află astăzi spre închinare în biserica mănăstirii, sunt sfinții cu cele mai vechi Sfinte Moaște de pe teritoriul României.
Cetatea antică Halmiris – Halmyris – se află în nord-estul Dobrogei, la mai puțin de trei kilometri spre răsărit de satul Murighiol. Orașul numit “Halmyris” apare menționat încă din secolul I. Este spus că se află în apropierea lacului Razelm. În trecut, acest lac s-a numit Halmiris, care înseamna “apă sărată”. Cetatea Halmiris a fost un important centru comercial și militar al Imperiului Roman, pentru așezarea ei la intersecția drumurilor terestre, fluviale și maritime ale vremii. Către sfârșitul secolului al IV-lea, orașul era fortificat, iar în interiorul lui, funcționau o basilică și un centru episcopal. Cetatea a fost distrusă în urma unei invazii barbare. Minunea s-a petrecut. La începutul secolului VII-lea, între ruinele cetății, au fost descoperite resturile unei biserici, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea. Ruinele fortăreței antice din orasul Halmyris au fost descoperite între două localități ale județului Tulcea, Murighiol și Dunavățul de Jos. Șantierul arheologic a fost deschis în anul 1981. Abia în anul 2000 a fost descoperită o biserică episcopală. Mai mult, în ziua de 15 august 2001, în cripta de sub Altarul bisericii au fost descoperite Sfintele Moaște ale celor doi Sfinți Martiri, Epictet și Astion (+2 iulie 290). Osemintele celor doi martiri locali au fost identificate în baza unui rest de inscripție, în limba greacă. În apropierea ruinelor cetății antice se află în construcție o mănăstire închinată celor doi sfinti. S-a înălțat mai întâi o Troiță, apoi s-a înființat mănăstirea propriu-zisă. Acum se construiește catedrala. Va fi cea mai mare biserică din Dobrogea. Mănăstirea Halmirys este vizitată deja de mulți creștini, cu ocazia pelerinajelor efectuate în acest loc. Piatra de temelie a fost așezată în ziua de 8 iulie 2002. Paraclisul frumos amenjat la subsolul viitoarea catedrale a fost sfințit în ziua de 8 iulie 2007. Au fost construite două corpuri de chilii, cu un arhondaric și o trapeză.
Mănăstirea Celic-Dere
Este o mănăstire din România situată în comuna Frecăței, județul Tulcea. Mănăstirea Celic-Dere, situată în nordul Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă celik dere „pârâiașul de oțel”). Mănăstirea se află la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea- Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel-Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același traseu, cu patru kilometri înainte de intersecția Telița, în stânga șoselei, se vede Mănăstirea Saon.
- Schitul Letea – Sat Letea, jud. Tulcea
- Mănăstirea Cocoş – la 6 km de loc. Niculiţel‚ jud.Tulcea
- Mănăstirea Dervent – loc. Ostrov, com. Galita, jud. Constanta
- Peştera Sf.Apostol Andrei – loc. Ioan Corvin, jud. Constanţa
- Mănăstirea Saon – la 11 km de loc. Niculiţel‚ jud.Tulcea
